Oameni, frumusețe

Postat Friday, December 19th, 2014 de Laura Andreşan.

0

De foarte multe ori mi se întâmplă să găsesc pe internetul ăsta mare.. tot soiul de proiecte fotografice care-mi plac foarte mult, și care mă fac să mă simt invidios că nu m-am gândit eu primul la ele.

Așa este și proiectul «Revealing Portraits Unveil The Beautifully Sexual Lives Of People Living With Disabilities»

Proiectul conține o serie de fotografii destul de explicite, și în același timp «greu de înghițit» de unele persoane mai pudice din societatea noastră, care chiar dacă știu de existența persoanelor cu dizabilități, faptul ca ei ar fi capabili să facă sex e un lucru poate mai greu de imaginat.

Fotograful italian, Olivier Fermariello, a îndrăzni să spargă tiparele de frumusețe din lume și a adus în prim plan o serie de oameni speciali, ale căror povești de viață ar putea inspira mulți regizori de film. Oameni cu aceleași capacități de reproducere ca și o persoană «normală».

«Văd dizabilitățile ca fiind o oglindă a societății noastre. (…) Majoritatea dintre noi se află în cei 99% din persoanele ce nu se încadrează în standardele de frumusețe, impuse la ora actuală de media și nu numai”- explică artistul.

Prin seria de fotografii prezentate, acesta nu doar aduce în fața noastră modele speciale, frumoase, unice, ci le și înfațișează ca fiind persoane active sexual, ființe care au aceleași fantezii și fetișuri ca restul persoanelor considerate normale de societate.

«Diversitatea îi poate speria pe unii oameni, pentru că aceasta ne arată cât de departe de perfecțiune suntem. Când vine vorba despre sexualitate și dizabilități, de regulă nu ne simțim confortabil în a continua o discuție pe acest subiect» – a completat Olivier Fermariello.

Din imagini putem observa un mod foarte frumos de împreunare a fantasticului cu realul, artistul fotograf realizând parcă un fel de ferestre spre viața intimă a modelelor sale.

Nu pot decât să mă înclin în fața unui astfel de proiect, unul care îi poate ajuta pe cei din jur să renunțe la prejudecăți, și împreună să ne îndreptăm spre o lume mai bună, mai înțelegătoare. Viața înseamnă …diversitate.

Sursă foto și info: huffingtonpost.com

Toate cele bune,

NEACȘU


Cine de cine.. râde?

Postat Thursday, December 18th, 2014 de Laura Andreşan.

…cică unii își fac planuri pentru noul an, își stabilesc obiective, vor X, vor Y, îl vor și pe Z, o listă plină de dorințe, sau de limitări, depinde de unghiul de observare :)

Dar, să le spunem …dorințe. Și acum, vă rog să mă lămuriți și pe mine… cumva Anul Nou a preluat din iluzia lui Moș Crăciun? A devenit personaj fantastic și am omis eu să-l observ? Vine cu daruri pentru adulții cuminți?

În ce mă privește habar nu am ce o să vreau peste trei luni, nici dacă o să fiu cuminte. Nu știu exact în care punct mă voi afla, sau dacă o să mai exist, dar știu calea pe care dansez prin timp secundă cu secundă, și asta pentru că eu îmi stabilesc direcțiile, iar când nu le mai văd… am învățat să mă opresc. Să oftez dacă e nevoie, să analizez mai adânc, să înțeleg și s-o iau din nou la drum. Drumul meu… stabilit de mine, nu de vreun Moș Crăciun.

Apropos, se spune că Dumnezeu râde când îți faci planuri…

Iar eu am o întrebare, chiar două: dacă Dumnezeu este în noi, în fiecare, cine de cine râde? Și care râde la urmă?

Cu drag… și Amor Fati !! :)

Laura-Maria Andreșan


Noutăți…

Postat Wednesday, December 17th, 2014 de Laura Andreşan.

0

Anul 2014 a fost unul foarte bun pentru industria jucăriilor sexuale. Conform ultimelelor sondaje, vibratoarele sunt pe primul loc în preferințele cumpărătorilor, fiind urmate de lubrifianți, filme porno și lenjerie intimă.

Producătorii au înțeles că pot rezista pe piață.. doar lansând produse dintre cele mai inovatoare, iar în 2014 «colecția mondială a jucăriilor erotice» s-a îmbogățit, cel puțin, cu două modele noi de vibratoare.

Pe mine m-au surprins plăcut aceste două jucării, mi se par și mai atractive prin faptul că poți să le lași prin casa.. și nimeni nu-și va da seama că ele sunt vibratoare, nu vreo piesă de decor.

Prima jucărie este  Revel Body SOL Sonic Vibrator - este ca un glob care poate fi ținut și manevrat foarte ușor de către utilizatori, și acesta nu doar vibrează ci și pulsează. Poate să fie folosit în jocul erotic pentru stimularea clitorisului, a perineului, dar și pentru un bine meritat masaj.  Are un design foarte plăcut ochiului, cu greu îți dai seama că acesta este un vibrator și nu o veioză de exemplu. Producătorii spun că este și singurul vibrator de pe piață care operează la frecvența OM, energia care conectează și prin care se alătură toate lucrurile împreună. Vibrație OM promovează trezirea sexuală, reduce stresul, tensiunea și reînnoiește mintea, corpul și spiritul. Deci jucăria asta ne intregrează în Absolut, nu glumă. :)

Al doilea vibrator a fost denumit ORA.. și aparține gamei de jucării erotice LELO. Producătorii spun că este un foarte bun prieten cu preludiul, excelând în combinații de vibrații și mișcări de rotire, ce-l transformă într-un adevărat maiestru al masajului. Din filmulețul lui de prezentare se poate observa cum acesta pare să imite mișcările unei limbi.. ce se joacă cu păsărica unei femei. ORA dispune și de 10 trepte de intensitate.


Sper că aceste două jucării vor ajunge și prin România, ce ziceți le spunem celor de la sex-shopul Erogen să le importe? Să ne bucurăm și noi de ele, zic. :)

Toate cele bune,

NEACȘU


Moș Crăciun cu un We-Vibe !!!

Postat Tuesday, December 16th, 2014 de Laura Andreşan.

….șapte texte despre infidelitatea în cuplu citite de peste 15.000 de oameni. Vă mulțumesc fiecăruia în parte pentru atenție și încredere, și nu în ultimul rând mulțumesc profesorilor, psihoterapeuților, colegilor și prietenilor care m-au ajutat să îmi găsesc curajul să public aceste articole, ce includ părți din eseul meu pregătit pentru școală. Poate nu pare ușor de crezut, dar sincer vă spun că nu mi-a fost deloc simplu să le expun, pe alocuri m-am simțit de-a dreptul goală, din fericire, mi-am amintit că… nimeni nu s-a născut îmbrăcat. :)

Din inimă sper că aceste cuvinte v-au adus măcar un strop de lumină în gânduri, simțire, trăire…

Acum vă rog să îmi dați feedback!!! Spuneți-mi dacă v-au plăcut sau nu aceste postări, dacă v-au ajutat să înțelegeți aspecte legate de infidelitatea în cuplu și depășirea traumei produsă de acest comportament. Aștept părerile voastre în comentarii, iar un mesaj o să fie premiat de Moș Crăciun, mai bine zis de Moș Erogen :) cu cea mai tare jucărie erotică inventată până acum- jucăria We-Vibe.. destinată cuplurilor. Câștigătorul îl anunț pe 24 decembrie.

Mai jos aveți linkurile de la cele 7 articole din mini-serialul #insideinfidelity. Acest subiect însă nu este închis, ci vom reveni asupra lui și în 2015.

1-Un proiect…

2-Infidelitatea în procente

3-Distrugerea…

4-Eu mă salvez…

5-“Așa sunt bărbații”, credință, despărțire…

6-Iertarea…

7-Monogamie vs. (In)fidelitate.

Cu drag… și Amor Fati !!! :)

Laura-Maria Andreșan


Monogamie vs. (In)fidelitate.

Postat Monday, December 15th, 2014 de Laura Andreşan.

1

…în articolul Problema Idealulul Monogamiei, publicat în luna octombrie, v-am prezentat o viziune psihanalitică asupra modului în care ne raportăm ca ființe umane la  fidelitatea intimă, o prelegere semnată de Karen Horney- psihanalistă din curentul neo-freudian. Azi vă aduc în atenție un text scris de către psihologul Gyorgy Gaspar, și prin acest post încheiem (pe moment) serialul dedicat infidelității în cuplu.

Monogamie vs. (In)fidelitate….

“În calitate de terapeut de cuplu și om cu implicații sociale încerc să cunosc și să înțeleg cât mai bine natura relațiilor interumane. Nimic nu-mi stârnește mai mult curiozitatea terapeutică decât relațiile dintre oameni și descoperirea modalităților prin care acestea se pot vindeca și stabiliza după diferite evenimente mai mult sau mai puțin traumatice. Un astfel de eveniment este „teribilul I” – adică una dintre cele mai mari îngrijorări ale partenerilor și anume infidelitatea.

Acest subiect este amplu dezbătut atât în literatura de specialitate cât și în folclorul urban și desigur părerile sunt împărțite și fiecare paradigmă, științifică sau personală, încearcă să găsească o explicație cât mai plauzibilă pentru mecanismul infidelității. În ceea ce urmează vă invit la o scurtă analiză a două concepte care mă preocupă de o bună vreme: monogamia și fidelitatea. (…)

Esther Perel (unul dintre cei mai în vogă terapeuți de cuplu la ora actuală) este de părere că «fidelitatea este mama tuturor limitelor, regina dominatoare, deoarece ne confirmă uniunea mai mult ca orice altceva» În viziunea autoarei în clipa în care doi oameni devin un cuplu, aceștia încep să aibă de a face cu limite – stabilesc mai mult sau mai puțin concret ceea ce le este permis și ce le este interzis.

Însă în mod cert lucrurile se schimbă și odată cu ele se schimbă și percepțiile noastre asupra normelor relaționale. Odată cu intrarea în noul secol standardele relaționale trebuie redefinite și adaptate la societatea contemporană. În trecut lucrurile erau mul mai clare și mintea umană putea mult mai ușor să frâneze tentațiile, azi însă obiectul interzis este mai mult decât fructul dorit, acesta devine adesea elementul decizional prin care alegem să ne ghidăm viitorul. Adesea preferăm să distrugem o relație decât să-i punem structura la îndoială. Ghidați de o politică a consumului întotdeauna ne dorim ceea ce este mai bun, ceea ce este mai nou, mai tânăr, mai căutat. Dacă nu reușim să obținem aceste lucruri vrem, cel puțin, mai mult din alte cele: mai multe vacanțe, mai multă stimulare, mai multă intensitate – cert este că tot mai greu este să ne mulțumim cu ceea ce avem. Foarte puțini dintre noi alegem să fim recunoscători pentru ceea ce avem și să admitem că „Ce am e bun. Este suficient”. Azi ne este mult mai greu decât cu sute de ani în urmă, deoarece plăcerile lumești sunt peste tot, acestea ne îmbie la ospăț și desfătări, și dacă alunecăm în capcana de a confunda satisfacția sexuală cu fericirea personală, ajungem să îndeplinim cele mai temute profeții ale partenerilor – violarea exclusivității sexuale. Din acest punct de vedere nu este greu să înțelegem de ce infidelitatea este una dintre cele mai mari neliniști într-o căsnicie.

Foarte ușor poate spune mintea cititorului că aceste tentații nu sunt chiar atât de noi, mai ales dacă alegem să facem o referire la metafora biblică a mărului interzis. Însă în trecut au existat și o serie de gardieni ai sacralității relaționale. Familia și biserica sunt doar două dintre puterile care în trecut promovau evitarea tentațiilor și aplicau adesea pedepse pentru cei care nu le făceau față. În mod cert dorința s-a păstrat și în prezent, însă abilitățile noastre de a le face față par să fie tot mai slabe, mai mult decât atât suntem încurajați să ne urmăm dorințele într-o manieră necontrolată și când vine vorba despre asumarea unei relații, cineva sau ceva ne transmit că, trebuie să renunțăm la ceea ce am fost încurajați să ne dorim. În astfel de condiții, iar sunt de acord cu Esther Perel care spune să monogamia este neajutorată.


Credința noastră în monogamie este atât de bizară, încât, majoritatea cuplurilor aleg să nu abordeze niciodată acest subiect. Pe baza principiului că perspectiva înșelării este prea întunecată, alegem să evităm subiectul printr-o negare practică. În ciuda rezultatelor alarmante confirmate de statistici, în baza cărora rata de divorț este de 50% pentru prima căsătorie și de 60% pentru a doua căsătorie, în ciuda creșterii alarmante a aventurilor, continuăm să investim energie psihică în iluzia conform căreia mariajul este bun la toate. Și în momentul în care ne trezim la realitate cei mai mulți optăm pentru divorț sau aventuri, nu pentru că punem la îndoială instituția căsătoriei, ci deoarece avem falsa convingere că am ales persoana nepotrivită cu care să ajungem în nirvana. Iar ceea ce ne ghidează ieșirea prematură din relații este că data viitoare vom alege mai bine. Astfel accentul cade din nou și din nou pe obiectul iubirii noastre și nu pe capacitatea noastră de a iubi. Oare este sănătos așa?

Realitatea ne arată că fantoma infidelității ne bântuie mai mult decât am crede la o primă vedere și potrivit unor teorii psihanalitice aceasta este alături de noi încă din timpul diadei mamă-copil și ajungem să ne maturizăm în umbra acesteia. Izolarea și însingurarea, condiții parcă specifice vieții moderne nu fac altceva decât să amplifice nesiguranța toxică care se află în spatele posesivității romantice. Cu cât ne simțim mai mici pe lume, cu atât ne este mai mare nevoia de apreciere din partea celorlalți. Vrem să știm că noi contăm și că, cel puțin, pentru o persoană suntem speciali (de neînlocuit). În această lumină insistența noastră pentru exclusivitate sexuală căpătă contur – și pe bună dreptate simțim că sexul este trădarea absolută.


În concluzie se pare că, cel puțin din perspectiva celor prezentate mai sus, monogamia este indicatorul caracterului nostru special: am fost ales/aleasă și a renunțat la ceilalți. Ceea ce înțelegem ca parteneri din acest context este că atunci când întorci spatele altor iubiri, îmi confirmi unicitate. Însă mai există un aspect cu adevărat dureros când mâna sau mintea ta rătăcește, importanța mea este distrusă sau în cuvintele folosite de Esther Perel – dacă eu nu mă mai simt special, mâinile și mintea mea tremură de curiozitate. Și în mod evident cei deziluzionați sunt predispuși la a-și recâștiga curiozitatea și statutul de om special pentru cineva.

Partea bună, ceea în care cred cu tărie, este că acest statut de ființă specială poate fi redobândit și în relația a cărei monogamie a fost uitată pentru o vreme. Cu siguranță este foarte greu a-l lua din nou de mână pe celălalt, și este nevoie de mult curaj și maturitate, însă din fericire nu este imposibil”- Gyorgy Gaspar, psiholog clinician cu practică în Terapia de Cuplu și a Familiei (articolul este preluat cu acordul autorului de AICI).

Cu drag…

Laura-Maria Andreșan