Miruna, nici nu prea stiu cum sa incep…am umblat 6 luni cu un baiat..in acest timp m-am indragostit de un amic dea lui..cum acesta si-a dat seama ma tot mintea in privinta celuilalt baiat..
Dupa 6 luni in care mi-am dat seama ca prietenul meu imi umpluse capul cu prostii despre celalalt baiat m-am despartit de el pentru celalalt. Totul a fost foarte frumos, am ajuns sa ne iubim la nebunie. Acest baiat a renuntat la ft multe lucruri pt mine cum ar fi viata de noapte, iesirile in fiecare zi si la fetele pe kare le avea..totul a fost ft ok. Faceam tot felul d chestii noi, mergeam in vacante, experimentam lucruri noi in materie d sex, totul a fost minunat.
Dupa 11 luni am inceput sa ne certam. Acesta imi spunea ca il sufoc, ca mereu e cu mine..ca vrea sa mai stea cu baietii. Am inteles si nu l-am mai stresat asa cum spunea el..din nou totul a fost bine, cu toate k nu eram prea incantata ca nu stiam unde era si ce facea(inainte de a fi cu mine iesea in fiecare seara cu alte fete dar mi-a promis k nu mai face asa). Am fost pe strand, totul bine si frumos,am facut si dragoste, seara a iesit singur cu baietii, nu i-am comentat nimic..a doua zi imi spune k este nervos si sa-l las in pace..l-am sunat dupa cateva ore si era pe strand..lam intrebat dc nu mia spus ca merge si mi-a raspuns k nu a vrut, k s-a saturat sa-mi tot dea raportul..k vrea sa fie singur, sa uite de toata lumea ..si s-a despartit de mine…am ramas socata. Facusem ft multe pt el. Nu ma asteptam la asa ceva din partea lui, mai ales atat de brusc. Eu in afara d el nu am pe nimeni. Prietene nu am deoarce toate eram invidioase si ajungeau sa se dea la el. Amici nici atat. Nu ma lasat sa ma impreietenesc prea mult cu nimeni deoarece se temea sa nu patesc nimic, el facand partea din lumea interlopa a orasului..acum am ramas singura, nu mai am pe nimeni..ce crezi ca sa intamplat? De ce sa ajuns la asta? Crezi k se va impaka cu mine? El mereu mia spus k sunt singura fata pe kare a iubito,si k mereu va avea grija d mine orice s-ar intampla cu noi. El nu a mai avut relatie serioasa pana la mine..a spus k inafara d fratele lui mort sunt cel mai de pret lucru pe kare il are, si k fara mine e un nimeni. Oare ma mintit tot timpul?! Sunt distrusa…

Laura, povestea Mirunei face parca parte din categoria povestilor cand barbatii sunt porci si femeile curve. Nu? Din povestea Mirunei se desprinde parca un…porc. Da, un barbat slab…caruia in povestea de azi ii spunem Interlopul. Pana la el….nu trebuie sa uitam ca probabil primul prieten al Mirunei de care aceasta s-a despartit pentru Interlop…o considera pe ea o …curva. Ca asa e viata…barbatii porci si femeile….curve.
Asa ca hai sa desfacem firul in patru, doua trei, cate atze or fi…Luam la tocat actiunile Interlopului.
Acesta vede o fata, este iubita unui amic de-a lui….o cucereste si dintr-o data este si mai ,,smecher,, in ochii anturajului sau masculin, doar a pus mana pe prada, pardon pe femeie. Totul bun si frumos, exista si atractie fizica, exista atractie chimica, exista joc hormonal si in consecinta o ,,mare poveste,, de iubire intre Interlop si fata noastra draga… Timpul trece porumbeii se iubesc, timpul tace si trece porumbeii indragostiti, timpul tace si trece in continuare, jocul chimic din corpul indragostitilor mai scade, ca deh dragostea trece pe bune, iubirea este cea ce o construiesti….si uite ca porumbeii incep sa se simte sufocati unul de altul. Timpul tace si trece…si ajungem in prezent…unde Interlopul isi ia talpasita si abandoneaza fara prea multe explicatii fata.
Motivul exact al actiunii sale doar el si Dumnezeu il stie. Dar din cate cunosc eu barbatii mai ca imi trec prin minte cateva motive.
Primul, s-a saturat…pur si simplu s-a saturat si nu stie cum sa o incheie.
Al doilea, s-a indragostit prea tare. Stiu ca suna ciudat, dar barbatii cand se indragostesc prea tare …au tendinta sa fuga, si nu dupa un inel de logodna ci cat ii tin ochii.Si fug repejor ca deh ii sustine instictul puternic de burlac…
Al treilea, i-a trecut. Dragostea lui mare pentru fata noastra nu a fost cu nimic mai special decat amorul pentru anterioara sau urmatoare. Pur si simplu tipul nu vrea sa se aseze locului, vrea sa mai burlaceasca si….i-a dat papucii fetei noastre. In special ca fata noastra poate….avea planuri de viitor pentru relatia in care erau implicati.
Al patrulea, influenta anturajului. Intr-o relatie sunt implicati doi oameni. Asta e ce trebuie sa fie….dar nu de putine ori intre-o relatie amoroasa dintre doi oameni a intervenit anturajul unuia sau altuia dintre partenerr. Si tare cred ca si anturajul masculin al Interlopului nostru i-a spus vorbe de genul ,,bai esti fraier, asta vrea doar sa se marite, sau sa puna mana pe tine. Sau esti fraier ma, sunt atatea femei pe pamantul acesta si tu vrei sa te insori, o sa te faca sa suferi. Ba esti fraier sa te indragostesti de curva ce l-a parasit pe prietenul nostru pentru tine, ba esti fraier ca etc, etc,,.
Sunt un milion de motive ce ar putea sta la baza fugii Interlopului din viata fetei noastre. Cel real….el il stie. Eu in schimb am inteles un lucru despre acest Interlop al tau, draga Miruna. Este un barbat slab. Cu tot cv-ul lui ce poate il recomanda ca cel mai viteji dintre viteji….profa il declara un barbat slab.
Un barbat slab ce nu a stiut cum si nu a avut suficente coitze sa termine relatia in care era implicat…ca un barbat. Sa iti spuna simplu e gata…nu te mai iubesc, si vreau sa plec. Nu, a preferat fuga….si eventual o despartire la telefon. And guess what? Nu doar interlopul este slab….multi barbati nu stiu cum sa iasa onorant dintr-o relatie. Sau mai bine zis le este frica, frica sa nu te raneasca daca iti spun adevarul, frica ca nu stiu cum va reactiona femeia de langa ei….si tot asa. Interlopul tau Miruna nu este primul barbat ce pleaca asa dintr-o relatie si nici ultimul…..Nu esti prima fata care plange dupa o despartire nelamurita si cu siguranta nici ultima.
Tu Miruna esti confuza, bulversata.Cu putin timp in urma erai lucrul lui cel mai de pret, erai viata lui. Si nu ca ai intuit tu, ci pentru ca ti-a confirmat el….
Ei bine, repet draga mea Miruna, dragostea mai… trece. Poate in momentul in care ti-a spus ca ai fost lucrul lui cel mai de pret, chiar a crezut asta. Intre timp sentimentele lui s-au mai schimbat. Ca deh, suntem oameni si se mai inatmpla asta. Fie atunci cand te-a facut sa visezi la un viitorul al relatiei voastre….te-a mintit draga mea Miruna. Tu ai crezut, ca deh ce femeie nu crede cand i se spune atat de romantic….,,te iubesc, mai presus decat orice,,. Toate credem….si nici una nu am intelege nimic daca o luna de zile mai tarziu…..oratorul cuvintelor romantice si-ar lua talpasita.
Ce sa intelegi tu Miruna? Nimic. Nu ai nimic de inteles. Imi spui ca suferi? Guess what. Stiu. Nu ai cum sa nu suferi si sa nu fii confuza. Probabil tu ti-ai imaginat ca o sa imbatranesti alaturi de acest barbat si te-ai trezit abandonata. Stiu, doare, si doare rau…
Dar hai sa iti spun ceva….trece. Nu a murit inca nimeni ca a fost parasit din dragoste, bine de-a lungul timpului cativa si-au curmat viata din dragostea dar asta sunt alte povesti.
Plangi si probabil o sa mai plangi inca putin Miruna. Ca astea sunt cararile sufletului. Dar intr-o zi va trebui sa te trezesti. Sa realizezi ca esti mai mult nu doar nimic fara el, cum crezi acum. In primul rand va trebui sa te redescoperi draga mea. Stii ca esti o femeie minunata. Nu mai stii? Nu-i nimic, iti amintesc eu….esti femeia minunata ce reprezinta tot….ce i-a cucerit si pe barbatul dinaintea Interlopului, si pe Interlop si pe urmatorul ce o sa vina in viata ta.
Acum repet, esti distrusa. Din experienta proprie si din ce am vazut in jurul meu, stiu ca intr-o astfel de situatia….sau in situatii cand femeile se simt tradate de partenerul lor de viata….dupa soc, cateva lacrimi, ochi umflati, ganduri negre ce iti spun ca nu esti nimic fara el….in fiecare femeie se trezeste un fel de instict de leoaica.

Cum recunosti acest instinct? Simplu. Este un instict ce iti spune la inceput….ii arat eu lui!!. Nu nu trebuie sa ii arati nimic lui, ci tie….dar eu iti propun sa dai curs acestui instict. Bine daca instictul iti da ganduri de razbunare de genul…iau un cutit si il omor pe tampit…nu-i da curs. Chiar deloc…
Nu prea cred insa ca astfel de ganduri o sa iti trezeasca instictul tau de leoaica. S-ar putea ca in perioada urmatoare sa iti doresti sa redevii ce ai fost. Ce esti dar tu nu te mai vezi de fapt. Adica o femeie buna, seducatoare, dorita de multi…poate chiar dorita si de cel ce te-a abandonat.
Cand o sa te vezi din nou….asa cum esti, frumoasa, seducatoare, femeie…atunci o sa incepi din nou sa fii sigura pe tine, si esti pe drumul bun, iar cantitatea de lacrimi varsata o sa scada.
Instinctul acesta de leoaica nu e nimic altceva decat felul in care trupul si sufletul tau incearca sa te apere….de efectele loviturii ce le-ai primit, si apoi e impulsul ce te poate pune din nou pe picioare. Si o sa reuseasca lasa-te purtata de timp….Trece, crede-ma, si esti mult mai mult decat femeia unui barbat. Esti tu.
Nu sunt Dumnezeu nu stiu alaturi de ce barbat vei imbatranii. S-ar putea sa intalnesti un barbat minunat si atunci o sa iti multumesti ca ….ai scapat de Interlop. S-ar putea ca Interlopul sa deschida ochii si sa realizeze ca te iubeste si o sa vrea sa te recucereasca. Atunci tu vei stii daca il vrei sau nu. Dar repet, nu sunt Dumnezeu nu stiu ce se va intampla….in viata ta amoroasa. Stiu doar ca trebuie sa mergi la oglinda si sa te vezi…pe tine, ceea ce esti tu. O femeie, frumoasa, capabila sa ia si viata in piept. Stiu ca acum nu te simti asa. Poate nici maine….dar crede-ma trece tot ce doare acum, si in tine zace femeia aceea minunata de care vorbesc ce asteapta sa termini de plans si sa iesi o data la iveala.
Tu trebuie sa fii impacata draga mea Miruna ca ai dat tot pentru relatia asta….dar nu a fost sa fie, sau nu acum. Si cand o sa resare femeia minunata din tine ….din nou o sa accepti ca…asa a fost sa fie, si poate cine stie nu degeaba s-au intamplat lucrurile cum s-au intamplat.
Si eu am suferit din dragoste, si eu am plecat de langa cineva care il credeam barbatul vietii mele. Am plans, da am plans, am suferit?. O da, ca un caine, stateam ore intr-un colt de camera si plangeam. Si apoi mi-am ascultat instictul acela de leoaica ce l-a un moment data parca imi zicea si acum ce faci femeie, plangi non-stop si cand iesi din casa stau cu linguri reci pe ochi ca sa tii desumflii de atata plans?. La inceput mi-am raspuns instictului da…vreau sa plang, sa sufar, sa mor, etc, etc. si mereu aveam linguri inghetate in congelator. Si apoi, dupa o zi si inca o zi…instictul ce-mi soptea sa ma trezesc la viata a fost mai puternic decat lacrimile. Si incet incet m-am trezit…si apoi am descoperit viata. Si pe mine. Si azi iubesc…pe alticineva, si azi zic multumesc ca…lucrurile s-au intamplat cum s-au intamplat. Pentru ca deh….chiar nu e o vorba in vant cuvintele ce iti spun…ca nimic nu e chiar intamplator pe lumea asta.
So!!!…trezeste-te draga mea. Asculta-te pe tine, si o sa vezi ca singura te ajuti sa vezi din nou viata.
Cu drag
Laura

















































