Posts Tagged ‘laura andresan’

Buddha’s words…

Monday, August 18th, 2014

“Acolo unde nu există germene, nu poate apărea în lume un copac.

Cum ar putea atunci să aibă loc producerea de ramuri, de frunze, flori sau fructe?

Fără aspirația la iluminare, nu există posibilitatea apariției unui Jina în lume.

Cum ar putea atunci Sakra, Brahma, fructul și discipolii să se manifeste. (…)

Generozitatea, moralitatea și de asemenea răbdarea și vigoarea, sau elanul,

Concentrările și înțelepciunea – - toate acestea ar trebui dedicate iluminării, transformate în ea.

Însă nu trebuie să înșfăcăm iluminarea, considerând-o ca aparținând agregatelor. (…)

Ființele găsesc plăcere în a se stabili undeva, tânjesc după obiectele simțurilor,

Sunt înclinate către a apuca, neinteligente și aproape oarbe.

Dharma ar trebui obținută ca nimic în care să te stabilești și ca nimic de care să apuci.

Conflictul ei cu lumea este evident. (…)

O păsăre care zboară nu lasă urme în spațiul intermediar,

Nici nu stă pe el, nici nu cade pe pământ.

Tot așa, Bodhisattva care înaintează înspre “ușile către libertate”

Nu experimentează Odihna Binecuvântată și nici nu înaintează în semn. (…)

Atunci când yoghinul înaintează în înțelepciune, cea mai bună dintre perfecțiuni,

El dă naștere marii compasiuni, însă nu și noțiunii sau ideii de ființă.

Atunci, înțeleptul devine demn de ofrandele întregii lumi,

El nu consumă niciodată fără rost hrana tărâmului. (…)

Când înțelepții devin concentrați cu hotărâre,

Contemplând zi și noapte înțelesul înțelepciunii, cea mai înaltă perfecțiune,

Atunci corpurile, gândurile și vorbirea lor devin libere ca o pasăre pe cer.

Cum ar putea Fratele Întunericului să mai găsească vreo intrare la ei? (…)

Înțelepciunea perfectă nu este unul dintre agregate, și totuși nu este nimic altceva decât ele. (…) Înțelepciunea perfectă este o perfecțiune infinită pentru că atât obiectele, cât și ființele sunt infinite. Înțelepciunea perfectă este o perfecțiune infinită pentru că nu se poate ajunge la începutul, mijlocul sau sfârșitul oricărui fapt obiectiv. (…) Înțelepciunea perfectă este infinită din cauza infinitudinii obiectelor… din cauza infinității ființelor.

Câți dintre oameni sunt înzestrați cu încredere perfectă în Buddha, în Dharma și în Samgha? Numai câțiva au încredere perfectă. Mai puțin decât acei puțini sunt cei care obțin fructele Celui-Care-A-Intrat-În-Curent, și, după aceea fructul Celui-Care-Se-Mai-Întoarce-O-Dată, sau a Celui-Care-Nu-Se-Mai-Întoarce. Și mai puțini obțin stadiul de Arhat. Chiar și mai puțini realizează iluminarea unui Pratyekabuddha. Chiar și mai puțini își ridică gândurile la iluminarea supremă. Și mai puțini dintre cei care și-au ridicat gândurile la iluminarea supremă își întăresc acel gând. Chiar mai puțini sunt aceia care, după ce și-au înălțat cugetele la iluminarea deplină și au întărit acel gând, sălășluiesc manifestând și vigoare. Chiar mai puțini sunt cei care caută să mediteze  la perfecțiunea înțelepciunii. Și mai puțini sunt cei care înaintează în perfecțiunea înțelepciunii. Și mai puțini sunt cei care, înaintând și străduindu-se în perfecțiunea înțelepciunii, se află în stadiul de Bodhisattva “fără întoarcere”. Și mai puțini, înaintând și străduindu-se în perfecțiunea înțelepciunii, vor cunoaște iluminarea deplină. Și mai puțini înaintând și străduindu-se în perfecțiunea înțelepciunii, cunosc efectiv iluminarea deplină.” (preluare din Prajnăpăramită Sutra- sutra despre perfecțiunea înțelepciunii, învâțâminte buddhiste)

Cu drag…

Heaven (part3)

Tuesday, August 12th, 2014

Dorind mâncare, complăcându-se în imaginație, ființele

rătăcesc mereu prin naștere și moarte, cu mințile atașate.

Ca dharme atât “Eu” cât și “Al meu” sunt ireale și goale, vide.

De unul singur a ajuns prostul încâlcit în spațiu.

Așa cum cineva care bănuiește că a fost otrăvit

Se poate prăbuși, deși nici o otravă nu a ajuns în stomacul său,

Tot așa, prostul care a acceptat ideile de “Eu” și de “Al meu”

Este forțat, de chiar acea idee foarte ireală de “Eu”, să treacă…

…prin naștere și moarte, încă o dată, și încă o dată.

(preluare din Prajnăpăramită Sutra- sutra despre perfecțiunea înțelepciunii, învâțâminte buddhiste)


Heaven (part2)

Tuesday, August 12th, 2014

A urma agregatele: forma, senzația, percepția,

Voința sau conștientizarea, a nu reuși să le înțelegem cu înțelepciune

Sau a imagina aceste agregate ca fiind goale,

Înseamnă a urma un semn, a ignora calea non-producerii. (…)

Însă, când el nu urmează forma, senzația sau percepția,

Voința sau conștientizarea, ci rătăcește fără casă,

Nepercepând că înaintează ferm în înțelepciune,

Gândurile sale fiind la non-producere- atunci cea mai bună dintre meditațiile calme își croiește drum către el. (…)

În realitate, nimic, niciodată nu este produs, nu dispare, nu este distrus. (…)

Ceea ce nu există, acel non-existent, cei proști îl imaginează

Ei își închipuie atât non-existența, cât și existența.

Ca adevăruri ultime, atât existența, cât și non-existența nu sunt reale.

Atunci când înțelege asta cu înțelepciune, un Bodhisattva merge mai departe. (…)

Toate cuvintele pentru lucrurile folosite în această lume trebuie lăsate în urmă,

Toate lucrurile produse și făcute trebuie transcense, depășite,

Atunci este câștigata cunoașterea nemuritoare, supremă și incomparabilă.

Acesta este sensul în care vorbim despre înțelepciunea perfectă (preluare din Prajnăpăramită Sutra- sutra despre perfecțiunea înțelepciunii, învâțâminte buddhiste)

Heaven (part1)

Sunday, August 10th, 2014

“Nu împărtășesc opinia contemporanului meu Bernard Shaw că oamenii ar face abia atunci ceva corect, când ar putea ajunge la vârsta de 300 de ani. Cu prelungirea duratei vieții nu s-ar realiza nimic, dacă nu s-ar schimba radical multe altele în condițiile de viață”-Sigmund Freud în Studii despre Societate si Religie (Opere Esențiale, volum 9. Ed. Trei)


E păcat, deci vreau… ferește-mă

Saturday, August 9th, 2014

“Unul dintre elementele fundamentale ale sistemului penal omenesc se bazează, fără îndoială în mod corect, pe presupunerea că impulsurile interzise sunt prezente în aceeași măsură și la delicvent cât și la comunitatea răzbunătoare.

Psihanaliza confirmă aici ceea ce obișnuiesc să spună pioșii, anume că suntem cu toții niște păcătoși înrăiți. (…)

(…) Expun aici în detaliu alte observații ale lui Frazer, întrucât ele coincid cu argumentele expuse de mine — Nu este ușor de înțeles de ce un instinct uman atât de înrădăcinat are nevoie de întărire prin lege. Nu există nici o lege care să le comande oamenilor să mănânce și să bea sau să le interzică să își bage mâna în foc. Oamenii mănâncă, beau și își țin mâinile departe de foc din instinct, de frica pedepselor naturale, nu a celor legale, pe care și le-ar atrage prin nesocotirea acestor instincte. Legea le interzice oamenilor doar ceea ce ar putea săvârși sub presiunea instinctelor lor. Ceea ce însăși natura interzice și pedepsește nu mai este nevoie să fie interzis și pedepsit de lege. De aceea, putem admite în liniște că infracțiunile pedepsite de lege sunt infracțiuni pe care oamenii le-ar săvârși cu ușurință, dintr-o pornire naturală. Dacă nu ar exista o astfel de pornire, nu ar apărea astfel de infracțiuni și, dacă nu s-ar comite astfel de infracțiuni, de ce ar mai trebui să fie interzise?

Așadar, în loc să tragem concluzia, din interzicerea legală a incestului, că există o repulsie naturală față de incest, ar trebui mai degrabă să conchidem că există un instinct natural care duce spre acesta și că, dacă legea reprimă acest instinct, ca și alte instincte naturale, o face pentru că omul civilizat trebuie să înțeleagă faptul că satisfacerea acestor instincte naturale este nocivă pentru societate— (citat după Frazer)

Pot să mai adaug la această prețioasă argumentație a lui Frazer că experiențele psihanalizei fac cu desăvârșire imposibilă acceptarea unei repulsii înnăscute față de actul incestuos. Dimpotrivă, ele ne-au învățat că primele impulsuri sexuale ale tinerilor sunt de regulă de natură incestuoasă și că astfel de impulsuri refulate joacă un rol greu de supraestimat ca forțe pulsionale ale nevrozelor ulterioare. “- Sigmund Freud (extrase din lucrarea Totem și Tabu publicată în Studii despre Societate si Religie, Opere Esențiale, volum 9. Ed. Trei).

Cu drag…